Palatul Administrativ - Palatul Unirii - Hotel „Crucea Albă” - Catedrala Ortodoxă Veche - Muzeul Memorial „Vasile Goldiș” - Casa Memorială „Ștefan Cicio-Pop” - Gara CFR
1. Palatul Administrativ
Planul clădirii a fost iniţial realizat de către arhitectul Lechner Ödön de la Budapesta. Din motive de ordin financiar, la cererea conducerii oraşului planul a fost modificat de către arhitectul arădean Pekár Ferenc. Faţă de vechiul plan, noul proiect a păstrat trei nivele numai în partea de la intrarea principală, renunţând şi la închiderea laturii dinspre parc. Turnul înalt de 54 m aminteşte de primăriile flamande, multe elementele renascentiste de orientare flamandă se regăsesc în ornamentaţiile imobilului. Intrarea principală în clădire se realizează pe o scară impozantă acoperită cu marmură roşie care duce la etaj spre o impozantă sală festivă. Vitraliile sunt realizate de Sever Frenţiu, pictor, scenograf şi preşedinte al Filialei din Arad a Uniunii Artiştilor Plastici. Ele sunt aşezate în casa scărilor holului de la intrarea principală a clădirii Primăriei.
Vitraliile monumentale reprezintă tema „Anotimpurile” şi „Lunile anului”, fiind lucrări alegorice de un mare efect decorativ inspirat din evul mediu românesc. Tulburătoarele forme de sticlă, se constituie într-o perfectă armonie a culorilor, concepută ca o stare de spririt, demnă de marii artişti ai renaşterii.
Inaugurarea imobilului a avut loc în anul 1877, peste un an fiind adus din Elveţia orologiul ce funcţioneaza şi astăzi. Clădirea găzduieste azi Primăria municipiului Arad şi Instituţia Prefectului judeţului Arad.
2.Palatul Unirii
Situată nu departe de Clădirea Comitatului (pe bulevardul Revoluției, nr.81), a fost construită după planurile acesteia, în perioada 1870-1871 astfel, putem observa poarta cu boltă, fațada cu coloane clasice, timpanonul și balconul. De asemenea, la etaj există o sală festivă spațioasă, ornamentată cu stucaturi.
3.Hotel „Crucea Albă”
Hotelul a fost ridicat în anul 1840 după planurile arhitectului austriac Franz Mahler. În faţa clădirii era staţia postalionului ce făcea legătura spre Banat şi Transilvania până la construirea căii ferate Arad-Alba Iulia. Deşi a fost restaurată de mai multe ori, faţada păstrează elementele stilului clasicist, pe ea se află patru coloane şi două semicoloane cu capiteluri corintice. Timp de jumătate de secol a fost cel mai elegant şi cel mai popular hotel az oraşului, aici a fost introdusă pentru prima oară în oraş apa caldă în camere. În sala mare a clădirii au dat concerte Franz Liszt, Johann Strauss jr., Johannes Brahms, Pablo Casals. Printre musafirii celebri ai hotelului se aflau împăratul austriac Franz Iosif, proiectantul canalului Suez Ferdinand Lesseps împreună cu compozitorii francezi Leo Delibes şi Jules Massenet, scriitorii Caragiale, Coşbuc, Octavian Goga, Krúdy Gyula, Móricz Zsigmond.
4. Catedrala Ortodoxă Veche
Catedrala „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” este un monument de arhitectură barocă din municipiul Arad care a fost construit între anii 1862-1865 sub conducerea arhitectului Anton Ziegler. Principalii finanțatori ai construcției au fost familia Mocioni și bancherul Gheorghe Sina din Viena.
Cele două turnuri de la fațadă au fost supraînălțate în anul 1904 și sunt prevăzute cu câte un orologiu pe fiecare latură.
Biserica a servit drept catedrală a Episcopiei Aradului de la ridicarea sa și până în anul 2009, când Catedrala Sfânta Treime din Arad, construită începând cu 1991, a dobândit funcția de catedrală.
Între 1962-1973 a slujit aici ca episcop de Arad Teoctist Arăpașu, ulterior patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
5. Muzeul memorial „Vasile Goldiș”
Muzeul este o iniţiativă privată a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, constituit în clădirea ce a găzduit o bună bucată de timp redacţia ziarului „Românul”, un imobil cu valoare de simbol pentru comunitatea arădeană. Iniţiativa s-a dorit să înfrunte timpul, lăsând să se înfiripe fărâma de viaţă care a conturat marile momente trăite în Palatul Românul, atunci când aici se plămădea strategia Marii Unirii. Prin această expoziţie permanentă s-a încercat reprezentarea stilului de viaţă al celor care au trăit acolo, a câte ceva din zbaterile care au constituit viaţa culturală de la redacţia unei publicaţii care a făcut istorie, ziarul Românul.
6. Casa memorială „Ștefan Cicio-Pop”
Imobilul este locul în care s-a mutat de la Budapesta Ştefan Cicio-Pop, la 31 octombrie 1918; ulterior imobilul a devenit sediul Consiliului Naţional Român Central; de aici s-a coordonat întreaga acţiune de făurire a Marii Uniri.
7.Gara
A fost construită pe locul vechii gări, după planurile arhitectului Szàntay Lajos; clădirea reprezentativă în peisajul citadin arădean, veritabilă „poartă de intrare” în oraşul de pe Mureş aparţine perioadei geometrice a Secessionului, faţada fiind placată cu cărămidă aparentă.
1. Palatul Administrativ
Planul clădirii a fost iniţial realizat de către arhitectul Lechner Ödön de la Budapesta. Din motive de ordin financiar, la cererea conducerii oraşului planul a fost modificat de către arhitectul arădean Pekár Ferenc. Faţă de vechiul plan, noul proiect a păstrat trei nivele numai în partea de la intrarea principală, renunţând şi la închiderea laturii dinspre parc. Turnul înalt de 54 m aminteşte de primăriile flamande, multe elementele renascentiste de orientare flamandă se regăsesc în ornamentaţiile imobilului. Intrarea principală în clădire se realizează pe o scară impozantă acoperită cu marmură roşie care duce la etaj spre o impozantă sală festivă. Vitraliile sunt realizate de Sever Frenţiu, pictor, scenograf şi preşedinte al Filialei din Arad a Uniunii Artiştilor Plastici. Ele sunt aşezate în casa scărilor holului de la intrarea principală a clădirii Primăriei.
Vitraliile monumentale reprezintă tema „Anotimpurile” şi „Lunile anului”, fiind lucrări alegorice de un mare efect decorativ inspirat din evul mediu românesc. Tulburătoarele forme de sticlă, se constituie într-o perfectă armonie a culorilor, concepută ca o stare de spririt, demnă de marii artişti ai renaşterii.
Inaugurarea imobilului a avut loc în anul 1877, peste un an fiind adus din Elveţia orologiul ce funcţioneaza şi astăzi. Clădirea găzduieste azi Primăria municipiului Arad şi Instituţia Prefectului judeţului Arad.
2.Palatul Unirii
Situată nu departe de Clădirea Comitatului (pe bulevardul Revoluției, nr.81), a fost construită după planurile acesteia, în perioada 1870-1871 astfel, putem observa poarta cu boltă, fațada cu coloane clasice, timpanonul și balconul. De asemenea, la etaj există o sală festivă spațioasă, ornamentată cu stucaturi.
3.Hotel „Crucea Albă”
Hotelul a fost ridicat în anul 1840 după planurile arhitectului austriac Franz Mahler. În faţa clădirii era staţia postalionului ce făcea legătura spre Banat şi Transilvania până la construirea căii ferate Arad-Alba Iulia. Deşi a fost restaurată de mai multe ori, faţada păstrează elementele stilului clasicist, pe ea se află patru coloane şi două semicoloane cu capiteluri corintice. Timp de jumătate de secol a fost cel mai elegant şi cel mai popular hotel az oraşului, aici a fost introdusă pentru prima oară în oraş apa caldă în camere. În sala mare a clădirii au dat concerte Franz Liszt, Johann Strauss jr., Johannes Brahms, Pablo Casals. Printre musafirii celebri ai hotelului se aflau împăratul austriac Franz Iosif, proiectantul canalului Suez Ferdinand Lesseps împreună cu compozitorii francezi Leo Delibes şi Jules Massenet, scriitorii Caragiale, Coşbuc, Octavian Goga, Krúdy Gyula, Móricz Zsigmond.
4. Catedrala Ortodoxă Veche
Catedrala „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” este un monument de arhitectură barocă din municipiul Arad care a fost construit între anii 1862-1865 sub conducerea arhitectului Anton Ziegler. Principalii finanțatori ai construcției au fost familia Mocioni și bancherul Gheorghe Sina din Viena.
Cele două turnuri de la fațadă au fost supraînălțate în anul 1904 și sunt prevăzute cu câte un orologiu pe fiecare latură.
Biserica a servit drept catedrală a Episcopiei Aradului de la ridicarea sa și până în anul 2009, când Catedrala Sfânta Treime din Arad, construită începând cu 1991, a dobândit funcția de catedrală.
Între 1962-1973 a slujit aici ca episcop de Arad Teoctist Arăpașu, ulterior patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
5. Muzeul memorial „Vasile Goldiș”
Muzeul este o iniţiativă privată a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, constituit în clădirea ce a găzduit o bună bucată de timp redacţia ziarului „Românul”, un imobil cu valoare de simbol pentru comunitatea arădeană. Iniţiativa s-a dorit să înfrunte timpul, lăsând să se înfiripe fărâma de viaţă care a conturat marile momente trăite în Palatul Românul, atunci când aici se plămădea strategia Marii Unirii. Prin această expoziţie permanentă s-a încercat reprezentarea stilului de viaţă al celor care au trăit acolo, a câte ceva din zbaterile care au constituit viaţa culturală de la redacţia unei publicaţii care a făcut istorie, ziarul Românul.
6. Casa memorială „Ștefan Cicio-Pop”
Imobilul este locul în care s-a mutat de la Budapesta Ştefan Cicio-Pop, la 31 octombrie 1918; ulterior imobilul a devenit sediul Consiliului Naţional Român Central; de aici s-a coordonat întreaga acţiune de făurire a Marii Uniri.
7.Gara
A fost construită pe locul vechii gări, după planurile arhitectului Szàntay Lajos; clădirea reprezentativă în peisajul citadin arădean, veritabilă „poartă de intrare” în oraşul de pe Mureş aparţine perioadei geometrice a Secessionului, faţada fiind placată cu cărămidă aparentă.