Prezentare
Săgeata Verde, sau trenul electric, cum îi mai spuneau cei care au călătorit cu ea, a făcut prima cursă pe 1 decembrie 1906. În vremea aceea nu era încă verde și nu era nici măcar tren electric în adevăratul sens al cuvântului.
Calea ferată locală Arad – Podgoria a fost naționalizată și trecută în patrimoniul Căilor Ferate Române (CFR) în 1948 (19 iunie).
În a doua jumătate a anilor 1980 era tot mai clar că Săgeata Verde nu va mai rezista mult pe traseu. Parcul de automotoare și vagoane se degrada tot mai mult în condițiile în care lipsa pieselor de schimb apărută pe fondul evoluției tehnologiei a făcut întreținerea lor aproape imposibilă. Practic atât automotoarele Ganz cât și vechile vagoane Weizer erau în serviciu de când a fost construită linia la începtul secolului. Ambele modele erau acum mai mult piese de muzeu decât material rulant funcțional. Automotoarele Ganz erau pe șine de mai bine de 70 de ani iar unele vagoane Weitzer chiar de 80!
O altă problemă apărută a fost degradarea căii de rulare. . Ultima reparație întreprinsă de CFR expirase iar mijloace financiare locale nu puteau susține o investiție pentru încă o reparație capitală. Demersurile făcute spre administratia centrală deși au fost notate nu au fost promovate. Spre sfârșitul deceniului opt, exceptând sectoarele modernizate pentru tramvaie, linia Săgeții Verzi era atât de distrusă încât nu mai putea fi ținută în stare de exploatare cu reparații mici. Sfârșitul era aproape.
A venit într-o zi de 30 septembrie 1991. În acea zi, ultimele ”Săgeți” au circulat pe relația Radna – Ghioroc – Pâncota. Nu mai puteau fi făcute niciun fel de compromisuri. Linia și trenurile care o operau ajunseseră până la acea dată într-o stare atât de avansată de degradare încât nu mai prezentau siguranță pentru cei care le utilizau. Automotoarele Ganz și vagoanele lor au fost retrase în depou, iar pe traseul lor au început să fie folosite autobuze.
Pentru o scurtă perioadă după aceea, a fost luată în discuție modernizarea liniei și transformarea ei pentru a putea fi exploatată cu tramvaie. Lungimea și consturile ridicate de întreținere nu o făceau însă rentabilă din punct de vedere economic. Numărul calatorilor scăzuse semnificativ la începtulul anilor 1990 odată cu închiderea unor capacități de producție din Lipova și Pâncota. Ulterior a avut loc casarea efectivă a liniei, prin predarea spre valorificare a șinelor și a rețelei de contact.
În prezent șinele mai sunt vizibile prinse în asfalt în locul în care linia ”Săgeții Verzi” traversa drumul. La fel, mai pot fi văzuți și câțiva stâlpi ai liniei de curent. Până la Ghioroc linia există în continuare și constituie singura linie de tramvai extraurban care mai este exploatată în prezent în România. Pentru câțiva lei, cât costă un bilet, puteți face o plimbare pe traseul istoric. Merită!