Info Regio Logo Info Regio Uniunea Europeana Guvernul Romaniei Ministrerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Consiliul Judetean Arad Fonduri Uniunea Europeana
03 Cetatea Ineului.jpg 02 lebenita.jpg 04 Bizere mozaicBudiu Gh.jpg 01 soimos.jpg 05 Sarbatoarea vinului Siria 2009 Mircea Boran 5.jpg 06 valea muresului.jpg 07 vladi rapita.jpg

Podgoria Miniș-Măderat

 



Propunere circuit turistic “Drumul Vinului
în Podgoria Miniș-Măderat

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică al Județului Arad vă propune următorul circuit turistic în Podgoria Miniș Măderat. Punctul de plecare va fi sediul C.N.I.P.T. Arad, situat pe Bulevardul Revoluției nr. 81. Ora de plecare: 9:00. Circuitul turistic se va efectua cu microbuze sau autocare ale Companiei de Transport Public Arad și va dura între 8 și 10 ore.

Din Arad plecăm pe E68 (DN7) spre direcția Lipova, aflată la 32 de km distanță. Primele menţiuni istorice ale cetăţii Lipova datează din jurul anului 1245, într-un document al Cancelariei Regale a Ungariei care menționează faptul că regele Bella al IV-lea a impus refacerea fortificaţiilor cetăţii Lipova care au fost puternic afectate de invazia tătară din 1241. În 1315 apare consemnată cu numele de Lipva, iar în 1440 este declarată oraş liber. În anul 1529 Lipova devine oraş liber, regalian şi cetate de scaun. În anul 1818 începe dezvoltarea băilor Lipova. În anul 1906 intră în circulaţie tramvaiul cu carburanţi, care din 1912 va deveni tramvai electric. În anul 1928 Sever Bocu devine ministru în departamentul cultelor şi ajută oraşul în vederea realizării mai multor obiective: introducerea curentului electric, pavarea străzilor, construirea clădirii Primăriei şi a internatului Liceului comercial, renovarea bisericii ortodoxe.

Prima oprire din acest circuit va fi la Mănăstirea Maria Radna (web: http://www.mariaradna.com/ro/) și Muzeul Ecumenic Maria Radna, găzduit în cele nouă foste chilii ale mănăstirii. Muzeul cuprinde colecția de obiecte care se află în clădirea mănăstirii. Muzeul are ca tematică pelerinajul bisericesc și mănăstiresc în perioada cuprinsă între secolul al XVII-lea și până în prezent.

Programul liturghiilor în timpul anului:

Duminici și sărbători: 08:00 limba maghiară; 10:30 română – maghiară- germană (cu orgă)

În fiecare sâmbătă: 10:30 limba română și maghiară (cu orgă).

În timpul săptămânii: Luni, Marți, Miercuri, Joi, Vineri (vara la ora 18:00 iarna la ora 16:00)

Paroh: Părinte Andreas Reinholz; telefon mobil: 0745 379 207

Informații Muzeul Ecumenic Maria Radna:

Marți-Sâmbătă: 10:00-17:00 (sâmbătă e deschis de la 10:00 până la ora 13:00)

Preț bilet: 8 lei (pentru grupuri de peste 10 persoane prețul biletului este de 5 lei)

Persoană de contact: Francisc Boda – 0723 779 367



Lângă Lipova putem vedea ruinele cetății Soimoș; localizare Lipova – cartier Şoimoş (ruinele cetăţii se află pe dealul „Cioaca Tăutului”, la 2 km Nord-Est de Lipova şi altitudinea de 129 m).

Primele informaţii documentare despre cetate provin din 1278; în jurul anilor 1440-1446 cetatea este refăcută din temelie de Iancu de Hunedoara; lucrarea este condusă de acelaşi iscusit meşter care a realizat şi splendida fortăreaţă de la Hunedoara; în 1509 cetatea şi domeniul revin lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, care exploatează la maxim ţăranii de pe moşie; fortăreaţa este asediată în 1514 de răsculaţii români şi maghiari, conduşi de Gheorghe Doja; după o scurtă rezistenţă, garnizoana cetăţii condusă de voievodul de Ciuci se răscoală împotriva oamenilor lui Gheorghe Hohenzollern şi se alătură răsculaţilor.

În anul 1541, cetatea devine temporar reşedinţa principelui Transilvaniei; în această perioadă ea este întărită şi înfrumuseţată în stilul Renaşterii, totodată adăugându-i-se bastioanele externe; în curtea interioară se văd până azi unele profile de piatră artistic sculptate de la apartamentele princiare situate la etaj; în anii 1552-1699 cetatea joacă un rol important în luptele de apărare a Ţărilor Române duse împotriva cotropitorilor otomani, fiind pierdută şi recucerită de mai multe ori, iar în 1599-1600 trece sub stăpânirea lui Mihai Viteazul.

În secolul al XVIII-lea pierde treptat importanţa militară, iar în 1788 este părăsită de garnizoană, ruinându-se treptat; în ultimii ani s-au luat măsuri pentru consolidarea ruinelor cetăţii; cetatea este vizitată anual de mii de turiști.

 

Stațiunea Băile Lipova, bogată în ape carbogazoase, este cunoscută încă din secolul al XVIII-lea. Apa minerală locală a fost descoperită de ciobani în transhumanța spre Banat la începutul secolului al XIX-lea. În anul 1928, apa de Lipova participă la București la o expoziție, unde a fost premiată cu medalia de aur, devenind Borvizul de Lipova, furnizorul Casei Regale. Calitățile apei se conservă cel puțin șase luni de zile, timp în care apa rămâne cu un gust proaspăt.

Informații Băile Lipova

Localizare: Lipova, Strada Lugojului nr. 51, Arad, România

Telefon: 0723537715, 0723537709, 0257563107

E-mail: bailelipova@yahoo.com



Bazarul Turcesc din centrul Lipovei reprezintă una din puţinele vestigii care au rămas de pe urma stăpânirii otomanilor în Banat, care au ocupat Lipova în două perioade (1552-1595 şi 1613-1718). Este unul din locurile cele mai cunoscute, şi un important obiectiv turistic, unic în momentul de faţă pe teritoriul României, care oferă în prezent un spaţiu extraordinar pentru dezvoltarea imaginii oraşului, situat în zona centrală a localităţii. Construcţia este singulară pe teritoriul României, fiind clasificată ca monument istoric şi figurează pe lista Monumentelor Semilunii în lume. Turcii au lăsat moştenire oraşului Lipova un bazar şi canalizarea, ambele încă funcţionale, după mai bine de patru secole.

Muzeul Orăşenesc Lipova a fost înfiinţat în anul 1958 şi aparţine de Complexul Muzeal Arad.  Patrimoniul muzeului cuprinde piese originale de mobilier care au supravieţuit perioadei comuniste, obiecte autentice, cărora le-a fost înlocuită doar tapiţeria, iniţial lucrată manual, parchetul, şemineul din marmură de Carrara, sobele de teracotă, candelabrele şi oglinzile din cristal ce au fost aduse din Viena de către Sever Bocu după 1930.

Programul muzeului:

Adresă: Strada Nicolae Bălcescu nr. 21, Lipova, jud. Arad

Persoană de contact: Corina Dubeştean, telefon: 0257.563.303

Preț bilet: 2 lei/secțiune muzeu (adulti)

Taxă foto: 10 lei; taxă filmare: 100 lei

Program de vizitare: zilnic între 09.00 - 17.00, luni închis.



Posibilități de cazare în Lipova: Pensiunile Faleza, Oxana, Ana Maria Magdalena.

Din Lipova ne întoarcem la Păuliș pe E68 (DN 7). Cercetările arheologice din zona localității au scos la iveală mărturii care atestă pe aceste locuri o civilizație încă din paleoliticul superior, dar mai precis din epoca fierului, perioada Hallstattiană, cu elemente aparținând culturii Basarabi, dar și culturii Baden-Coțofeni, din perioada sec. II î.Hr.

Astfel, în hotarul comunei Păuliș s-au descoperit monede geto-dacice din faza timpurie și de dezvoltare a monetăriei, din timpul lui Filip al II-lea, fără a se preciza numărul și locul descoperirii lor. Aceste monede au fost descoperite în anul 1854. Cu ocazia săpăturilor pentru edificarea „Monumentului Eroilor de la Păuliș”, s-au descoperit și alte monede: denari republicani și monede din timpul lui Hadrian (sec.II d.Hr.). Descoperirile numismatice atestă faptul că locurile cele mai favorabile dezvoltării așezărilor umane au fost văile râurilor.

Cu ocazia unor periegheze din anul 1972, pe teritoriul fostului I.A.S. din Barațca, sat aparținător comunei Păuliș, s-a descoperit un vârf de silex, probabil din paleoliticul mijlociu, iar pe versantul dinspre Valea Cladovei au fost descoperite urme de așezare de la sfârșitul epocii bronzului sau din Hallstattul timpuriu.

Înainte de Păuliș vom opri pentru poze la Monumentul Eroilor. Monumentul a fost ridicat în cinstea eroilor de la Păuliș din al II-lea Război Mondial și a fost realizat de arhitectul Miloș Cristea împreunã cu sculptorii arãdeni Emil Vitroel și Ionel Munteanu. Monumentul a fost ridicat în 1974 pe locul în care în septembrie 1944 trupele române au oprit înaintarea trupelor hortyste spre Transilvania.



Putem degusta vinuri și preparate tradiționale la S.C. Wine Princess S.R.L., situat în Păuliș, nr.58, Școala Germană. Contact: Balla Geza, telefon mobil: 0744 520 645.

Din Păuliș continuăm spre nord, pe drumul 780B spre Miniș.

Prima atestare documentară a localității este anterioară anului 1038. În documentele istorice numele sub care apare localitatea a avut diverse forme: Meneși, Menuși, Meneș. În a doua jumătate a sec. al XVIII-lea situația economică a localității Miniș se schimbă în bine ca urmare a oportunităților ivite în valorificarea produselor viticole. Calitatea superioara a vinului a atras numeroase persoane particulare care au arendat tot mai multe terenuri viticole pentru plantarea viței de vie pe dealurile unde "strugurii erau presărați cu praf de aur".

Prosperitatea deținătorilor de vie din Miniș este greu afectată în 1880 de atacul de filoxeră care se extinde cu repeziciune. Ieșirea din situație era ca oamenii să renunțe la monocultură și să pună mare preț pe pomicultură, cultură mare și grădinarit. Soluția era bună, dar tradiția multiseculară a viticulturii a învins, oamenii au luptat și au învins filoxera cu ajutorul Școlii de Vintaleri din Miniș.

Școala Viticolă a adus contribuții deosebite, vinurile de Miniș s-au îmbunătățit calitativ și au rămas la standarde ridicate deoarece la insistențele specialiștilor de la Minis, au fost respinși hibrizii producători direcți, fapt remarcabil, având în vedere că în majoritatea podgoriilor din țară aceștia erau cultivați la scară largă.

Odată ajunși la Miniș continuăm degustările de vin la următorii producători locali:

a) SCDVV Miniș, reprezentată de Dobromir Daniela, telefon: 0721 175 912. Adresă: Str. Iuliu Maniu Nr. 6,  2317135 Ghioroc.

b) International Universal Business S.R.L. reprezentată de Rab Mărioara, telefon: 0745 145446. Adresă: Sat Miniș Nr. 176 B, Ghioroc.

c) Agrotur Miniș, reprezentată de Tudoș Monica, telefon: 0723 768 723. Adresă: Com. Ghioroc, Nr. 37b, Miniș.

d) Daiconi, reprezentată de Agnes Bohm, telefon: 0722 247 976 / 0722 203 240. Adresă: Comuna Ghioroc, sat Miniș nr. 49.

Posibilități cazare Păuliș: Hotel Rusco.

            Din Miniș continuăm pe drumul 708B direcția Ghioroc.

Prima atestare documentară a localității Ghioroc datează din anul 1135. Prima cale ferată electrificată din estul Europei și a opta din lume a fost inaugurată la Ghioroc, la data de 10 aprilie 1913. Săgeata Verde a avut rolul de a transporta țăranii din Podgoriile Aradului în orașul Arad, pentru a-și vinde marfa. Traseul conținea 3 segmente: Arad - Ghioroc, Ghioroc - Pâncota și Ghioroc - Radna. Pentru a aduna fondurile necesare începerii lucrărilor, s-a format Societatea Anonimă Calea Ferată Arad - Podgoria, cu sediul în Arad. Proiectul liniei ferate era o stea cu trei colțuri, cu centrul în Ghioroc. După aproape 100 ani de la inaugurare, din vechiul traseu a mai rămas doar un segment, Arad - Ghioroc, traficul realizându-se cu tramvaie.

Urmează o vizită la Muzeul Viei și Vinului care este situat în incinta Staţiunii de Cercetări Viticole din comuna Ghioroc şi aparţine Complexului Muzeal Arad. Instituţia a fost înfiinţată în anul 1988 şi cuprinde exponate care refac universul viticulturii şi vinificaţiei din podgoria Miniş-Măderat, prezentând istoricul acesteia.

 

Program de vizitare:

Vizitare doar la cerere, programări la telefon 0257 281 847, persoană de contact Mihai Martin

Taxă de intrare: gratuit; taxă foto: 10 lei; taxă filmare: 100 lei

Colecţia actuală a Staţiunii de Cercetare şi Producţie Viniviticolă Miniş cuprinde peste 50.000 de sticle cu vin de diferite vârste din soiurile Riesling, Mustoasă, Fetească, Roşu Burgund, Cabernet şi Merlot. Vedetele colecţiei sunt câteva sticle de “Riesling Italian” din 1926. Pe sticlele sigilate cu parafină se află încrustată din turnare câte o pecete regală, care atestă valoarea si vechimea vinului. În vinotecile din România, nici un alt fel de sticlă, dinainte de război nu poate confirma că vinul are o vechime mai mare.

Muzeul tramvaiului electric este situat la intrarea în localitate dinspre Sâmbăteni, în perimetrul depoului de tramvaie din Ghioroc şi se află în administrarea Companiei de Transport Public Arad; la Ghioroc a luat fiinţă prima linie electrificată de tramvai din Estul Europei şi a opta din lume; până aici se mai efectuează încă curse cu vechiul tren electric al Podgoriei (datând din sec. XIX-lea), cunoscut de către cei mai în vârstă sub denumirea de “Săgeata Verde”. Muzeul cuprinde o interesantă colecţie de vagoane electrice din sec. XIX - XX, precum şi o staţie de linie electrică ce susţinea transportul public cu tramvaiul de la începutul aceluiaşi secol; vizitarea muzeului se poate face la cerere, de asemenea putându-se realiza şi călătorii cu trenul de epocă pe ruta Arad – Ghioroc.

Persoana de contact (muzeu): Gheorghe Rusu – 0728 246 297.

Lacul Ghioroc, cu o suprafață de peste 10 ha este o atracție turistică locală atât pentru practicarea pescuitului, cât și pentru scăldat. Lacul este foarte căutat de către arădeni datorită plajei amenajate cu nisip, șezlonguri și umbrele.  Pescuitul este permis tot timpul anului și pe toată suprafața lacului. Speciile cele mai întâlnite sunt: crap, somn mare, caras, roșioara, băbușca, plătică. Lacul gazduiește vestitul eveniment Ghioroc Summer Fest, festivalul Green Island, Open Festival și multe altele. Accesul se realizează din drumul național Arad-Deva, în dreptul localității Sâmbăteni se face la stânga pe DC 708C, până la lac, la intrare în satul Ghioroc fiind în jur de 2 km. Distanța de la Arad este în jur de 22 km.

Producătorii de vin din Ghioroc care oferă degustări de vin și mese cu produse tradiționale:

    Pivnițele Birăuaș, reprezentate de Birăuaș Gheorghe. Adresă: Comuna Ghioroc nr.31C, telefon: 0730 282 800.

Posibilități de cazare în Ghioroc la pensiunile Rustic și Konak.

După un drum de 6 km pe drumul 708B ajungem în Covăsânț. Aici a fost descoperit un important tezaur, cu 300 monede romane, brățări, inele și alte obiecte din bronz. Este atestat documentar în anul 1278, iar mărturii istorice despre acestă așezare se regăsesc în Monografia lui Alexandru Märky 1332, conform căreia „Covăsânțul este la poalele muntelui Macra”. La 1333 este menționată Parohia și Biserica Ortodoxă a cărei ruină de turn s-a păstrat până astăzi. Localitatea Covăsânț poartă urmele unei comunități care a trăit pe teritoriul său încă din epoca de piatră. Este de remarcat preocuparea locuitorilor pentru cultivarea căpșunilor, în acestă localitate fiind cea mai mare suprafață cultivată cu căpșuni din județul Arad.

În Covăsânţ se remarcă fortificaţia formată din 4 valuri de pământ şi 5 şanţuri consecutive, din punctul „La Desan”, datând din sec. I î.Hr. -sec.III d.Hr. Sistemul de fortificaţie are lăţimea de 52 m. Sub valul interior s-a descoperit un complex de ceramică dacică, iar în şanţuri s-a găsit material de factură romană. Sursa: http://www.covasint.ro/documente/covasints.pdf

            În Covăsânț putem vizita casa memorială Ioan T. Florea. Interioarele păstrează atmosfera unei case de intelectuali din Podgoria Aradului, prin mobilierul original, pianul și instrumentele muzicale dar și numeroasele fotografii ce spun povestea familiei de aproape un secol. Ioan T. Florea a fost învățător în Covăsânț, apoi director de școală în localitate, ca apoi să activeze ca folclorist la Filarmonica de Stat din Arad între anii 1954-1982. Soția sa, Ileana Florea, a fost profesoară de limba și literatura română și muzeograf la Muzeul Memorial Ioan Slavici și Emil Monția din Șiria timp de peste 40 de ani.

 

Informații Casa Memorială Ioan T. Florea

Adresă: Covăsânț nr. 171, jud. Arad

Muzeul se poate vizita la cerere

Persoană de contact: Mariana Țuna, telefon: 0744 901 786

 

Din Covăsânț continuăm pe drumul 708B încă 8,6 km și ajungem în Șiria, următoarea localitate pe care o vom vizita. Șiria (în maghiară Világos, în germană Hellburg, în trad. "Cetatea luminată") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Atestat documentar pentru prima dată în anul 1169, satul Șiria se prezintă la mijlocul secolului al XIV-lea drept reședință de cnezat. În secolul următor face parte dintr-un vast domeniu deținut între anii 1444 - 1445 de către Iancu de Hunedoara.

Mânăstirea Feredeu este o mânăstire ortodoxă de călugări. Mănăstirea Feredeu este așezată pe un deal, la altitudinea de 427 m. și este înconjurată de o pădure foarte deasă. Lăcașul de cult a fost ridicat în imediata apropriere a izvorului care a dat și numele mănăstirii, cu referire la existența unui feredeu renumit din zona Munților Zarandului până în podgoria Aradului.



Castelul Bohus / Muzeul Ioan Slavici și Emil Monția. Sub dealul cetății se poate vizita castelul Bohus, construit la începutul sec. XIX în stil neoclasic. Are 30 de camere și o terasă cu coloane dorice. În această clădire au fost duse tratativele între generalul Görgey, comandantul suprem al armatei revoluționare maghiare din 1848-1849 și generalul Frolov, împuternicitul țarist în preajma capitulării necondiționate din 1849. În prezent castelul adăpostește muzeul marelui scriitor Ioan Slavici (1848-1925) născut la Șiria și o expoziție a compozitorului Emil Monția (1887-1965), născut la Șicula, dar care a trăit în Șiria.

Program muzeului Ioan Slavici și Emil Monția:

Adresă: Str. Infanteriei nr.185, cod poștal 317340, Șiria, jud. Arad

Program: zilnic între orele 9:00 - 17:00; luni: închis

Telefon: 0257.384.088, persoană de contact: Laura Mateș, muzeograf.

Taxă de intrare: 2 lei (adulți), 1 leu (copii, elevi, studenți, militari, pensionari)

Taxă foto: 10 lei; taxă filmare: 100 lei.



Cetatea Șiriei. Ruinele cetăţii feudale se pot zări de departe cum venim pe drumul ce leagă municipiul Arad de localitate; cetatea este accesibilă vizitatorului, la ea se poate ajunge pe un drum bine întreţinut, care pornește din centrul comunei.

Parte din istoria localității, Cetatea Șiriei datează din secolul al XIII-lea. Un rol deosebit de important în viața acesteia l-au avut voievozii și cnejii români. Spre exemplu, un document din anul 1440 vorbește despre un anumit voievod Ștefan din Șiria. Posesie a lui Matei Corvin la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XV-lea, trece între anii 1461-1464 sub stăpânirea familiei Bathory. În perioada răscoalei lui Gheorghe Doja, cetatea este vremelnic ocupată de cetele țărănești ale acestuia. Sub stăpânire otomană spre mijlocul secolului al XVII-lea, fortăreața servește drept garnizoană a lui Mihai Viteazul între anii 1599 - 1600. Ulterior, cetatea este ocupată din nou de către otomani în anul 1607 și deținută de către aceștia până în anul 1693. Din motive strategice, trupele habsburgice au distrus cetatea în anul 1784.

Din Șiria urmăm drumul 709 spre Mâsca și Pâncota.

Prima atestare documentară a localității Pâncota datează din anii 1202-1203 când așezarea era cunoscută sub denumirea de villa Pankota. Pe teritoriul de astăzi al Pâncotei se găsea în anul 1216 o abație. Informația o aflăm din lucrarea istoricului Sándor Marki, potrivit căreia populația localității se afla sub jurisdicția unei abații condusă de Andreas.

De mai multe ori vatra orașului a fost distrusă de năvălitori. Turcii au cucerit orașul în mai multe rânduri, din anul 1687 intră în administrarea Imperiului Habsburgic, iar din anul 1867 intră în administrația austro-ungară până la sfârșitul Primului Război Mondial. Pâncota a fost renumită pentru târgurile și iarmaroacele sale încă din secolul al XVIII-lea. Recunoscut centru meșteșugăresc, breasla apare ca sistem de organizare la începutul secolului al XIX-lea.

Cetatea turcească Pâncota este o cetate de pământ cu șanț exterior, relativ bine conservată, amplasată în estul orașului Pâncota. Situl a fost cunoscut încă din secolul al XIX-lea, când au fost efectuate o serie de săpături amatoricești care au scos la iveală, în interiorul cetății, ruinele unei biserici, incinta acesteia și peste 60 de morminte din cimitirul exterior. În urma acestor intervenții au fost realizate câteva desene sumare, din care rezultă mai multe variante planimetrice ale unui lăcaș de cult înzestrat cu o excepțională decorație parietală. Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Pâncota

Producători de vin din zona Pâncota-Mâsca:

a) Pivnițele Paven, situate în Mâsca nr. 321A. Reprezentant: Paven Ilarie, telefon: 0745 615 606.

b) Elite Wine, situaă în comuna Șiria, Sat Mîsca (drumul dinspre Mîsca spre Măderat), FN, Jud. Arad. Reprezentant: Szikler Walter, telefon: 0756 106 244.

c) S.C. Cramele Miniș S.A., situate în loc. Mâsca FN, Com. Șiria, Jud. Arad. reprezentate de Căucean Gheorghe, telefon: 0744 397 301.

d) Casa Vinului Brici, situată în comuna Șiria, sat Mâsca, nr. 254; reprezentată de Brici Gheorghe, telefon 0745 308 304.

Posibilități cazare: La Foresteria (Galșa).

Din Pâncota urmăm drumul 792C (10 km) ca să ajungem la Târnova. Prima atestare documentară a localității Târnova datează din anul 1406.

Potențialul turistic al zonei este reprezentat de Ruinele Cetății din Agrișu Mare, Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Cuvioasa Parascheva și zona de agrement Căsoaia.

Urmele cetății se disting pe un deal situat la sud-vest de sat ("Cioaca"), aflat spre dreapta drumului către localitate, în dreptul fostului SMT (stațiune de mașini agricole pentru agricultura cooperatistă).

Din Târnova conducem 9,6 km pe drumul 792D și ajungem la Mocrea.

Satul este atestat documentar încă din anul 1160, cu numele de Villa Aqua, iar în 1199 sub numele de Macra. Aici se găsește un castel construit în 1864 (Castelul Solymosy), monument istoric, în prezent folosit ca spital. Pivnițele de la Mocrea datează din secolul XVII și sunt de mari dimensiuni, săpate direct în stâncă.

În ciuda frumuseții arhitecturale și a misterului ce învăluie Castelul Solymosy, acesta nu poate fi vizitat, aici fiind amplasat un spital de psihiatrie, fiind recent renovat și dotat de către Consiliul Județean Arad.

Se impune o oprire la celebrul izvor cu apă sulfuroasă de lângă Mocrea. Se spune că apa respectivă ameliorează infecţiile urinare, afecţiunile litiazice, afecţiunile gastrointestinale, litiaza biliară, sechelele după operaţii pe căile biliare sau alergozele de origine digestivă. Deşi nu are un miros tocmai plăcut, fiind foarte bogată în sulf, totuși multe persoane o consumă.



Rezervația naturală Dealul Mocrea se află în apropiere de orașul Ineu, la o altitudine de 378 metri și este o rezervație botanică și geologică. Rezervația a fost înființată pentru a proteja pădurea cvasivirgină de garniță, stejar pufos, fag și arțar, cu exemplare rare ce ating și vârsta de 300 de ani, precum și marnele și gresiile tufacee formate în urma activității vulcanice.

-Rezervația naturală Dealul Mocrea-

Urmărim drumul județean 792 încă 6 kilometri și facem ultima oprire înainte de a ne întoarce în Arad, în localitatea Ineu.

Istoria medievală a Ineului se suprapune cu istoricul cetății, situată pe Calea Traian, operă a arhitecturii Renașterii târzii. Aici încă din 1295 este atestată documentar o fortăreață ridicată în centrul unui cnezat românesc. Mai târziu importanța cetății crește, devenind centrul unui mare domeniu feudal, compus din 51 de sate.

Adevărata importanță o capătă însă după 1541, odată cu constituirea Transilvaniei ca principat autonom și când, alături de Caransebeș, Lugoj și Oradea, devine o verigă însemnată în centura vestică de apărare antiotomană a principatului. În 1566, după o rezistență eroică, este cucerită de otomani. În 1595 armatele ardelene au căutat sa recucerească Câmpia Aradului.

Tocmai în timpul recuceririi Bucureștilor de către otomani a sosit vestea că trupele ardelenești au ajuns sub zidurile Ineului. La 22 octombrie 1595 garnizoana otomană de la Ineu a fost silită să capituleze.

În noiembrie 1599, ca urmare a victoriei lui Mihai Viteazul în bătălia de la Șelimbăr, cetatea a intrat sub stăpânirea acestuia. Pârcălabul trimis din Țara Românească exercita jurisdicție în tot cuprinsul comitatului Zărand. În luptă, garnizoana Ineului participă la bătălie alături de Mihai Viteazul. Peste câteva luni voievodul a trecut prin aceste părți în drum spre Praga, pentru a duce tratative cu împăratul Rudolf al II-lea, care se aliase cu nobilimea transilvană împotriva domnitorului.

Dezvoltarea tehnicii militare, în special a artileriei, reclamă construcția cetății potrivit noilor condiții de luptă. De aceea, începând cu anul 1645, lucrările se execută sub conducerea lui Gabriel Haller, așa cum o arată placa așezată atunci pe poarta cetății. Acesta studiase arhitectura militară în Italia și adopta soluții originale adecvate stilului Renașterii târzii.

În Ineu putem vizita următoarele obiective turistice:

Cetatea Ineului a fost, pe rând, fortăreață întărită de Iancu de Hunedoara, posesiune a lui Mihai Viteazu, sangeac turcesc și garnizoană a unui regiment grăniceresc austriac. Prima atestare documentară a Ineului datează din 1214. Cetatea a fost menționată pentru prima dată în anul 1295.

Monumentul este compus din două elemente. Prima parte, cea interioară, este de fapt un castel cu două nivele, are forma de pătrat, la colțuri fiind străjuită de patru bastioane circulare etajate. Cel de-al doilea element, cetatea exterioară, este așezată la o distanță de câteva sute de metri, și forma brâul de ziduri din piatră, tot în formă de pătrat, cu bastioane la colțuri. Din acestea nu se mai păstrează decât niște urme.

Zidurile erau înconjurate din trei părți de șanțuri cu apă, pe cea de a patra latură curgând râul Crișul Alb.



Rezervația Naturală Poiana cu Narcise Rovina este localizată în apropierea orasului Ineu, la ieșirea spre localitatea Bocsig. Este o rezervație de tip botanic ce se întinde pe o suprafață de 0,1 ha și protejează narcisele care înfloresc în fiecare primavară (aprilie-mai), formând un superb covor alb ce încântă privirea. Accesul la rezervație se face după ieșirea din Ineu spre Bocsig, după un 1 km spre partea dreaptă, pe un drum pietruit spre pescărie.



Parcul dendrologic Ineu se află în localitatea Ineu și se întinde pe o suprafață de 12 hectare. Parcul protejează exemplare de arbori cu o vechime de peste 400 ani și un exemplar de tisă de 600 ani.

Ca posibilități de cazare în Ineu recomandăm Hanul Moara cu Noroc, Hotel Central și Hotel Stejarii.

După încheierea circuitului în localitatea Ineu, ne vom îndrepta înapoi spre Arad.

Limba

Harta obiective turistice

Curs valutar

1
EUR:  4.6639 Lei
1
USD:  4.1179 Lei
100
HUF:  1.449 Lei
16.11.2018

contact

Serviciul Centrul National de Informare si Promovare Turistica al Judetului Arad
Bulevardul Revoluţiei Nr. 81
Telefon: 0728.116.412
Fax: 0357.731.296
E-mail: info@cniptarad.ro

Contor vizite site

000274109
Harta site